Legislația în vigoare prevede că membrii Comitetului de Reglementare al ANRE ″acționează în mod independent de orice interes al participanților la piața de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită și nu acceptă instrucțiuni directe din partea vreunei entități publice ori private în îndeplinirea atribuțiilor de reglementare care le revin, nu desfășoară activități cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale, cu excepția celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu dețin acțiuni sau părți sociale și nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăți comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice și al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competența ANRE″, însă nu stipulează nici o incompatibilitate legată de implicarea familiilor lor în astfel de activități.
Între 2004 și 2020 inclusiv, Iulian Iancu a fost deputat și președinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii a Camerei, poziție din care a acționat ca un veritabil "ministru din umbră" informal al PSD pe probleme energetice, având un cuvânt greu de spus la dezbaterea și aprobarea tuturor proiectelor de acte normative legate de sectorul energiei din perioada respectivă.
Fostul deputat PSD Iulian Iancu, care timp de 16 ani, între 2004 și 2020, a fost președinte al Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei, poziție din care a acționat ca un veritabil "ministru din umbră" informal al PSD pe chestiuni energetice, a fost votat de plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului pentru funcția de membru în Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), arbitrul instituțional al unor industrii strategice cu rulaje anuale de zeci de miliarde de euro.
În cei 16 ani în care a fost președinte al Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, fost director la Romgaz și Distrigaz, a avut un cuvânt greu de spus la dezbaterea și aprobarea tuturor proiectelor de acte normative legate de sectorul energiei din perioada respectivă, inclusiv la adoptarea primei variante a Legii offshore din 2018, care a întârziat luarea deciziilor finale de investiție în noile proiecte de producție de gaze naturale din Marea Neagră.
Doi foști deputați PSD, ambii cu experiență în agricultură, și-au depus oficial CV-urile pentru procedura de selecție și numire a unui nou membru în Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în locul social-democratului Marian Neacșu, care și-a dat recent demisia din funcția de la Autoritate după ce a fost numit secretar general al Guvernului.
Comisiile de industrii ale Senatului și Camerei Deputaților, plus cea de energie de la Cameră au decis astăzi, după o ședință comună derulată online fără audierea candidaților, doar pe bază de selecție de dosare și negociere politică, să propună numirea a trei membri în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), propunerile urmând să fie supuse mâine votului plenului reunit al celor două camere ale Parlamentului.
PSD și PNL au convenit să modifice ordonanță de urgență din 23 aprilie prin care Guvernul a prelungit cu 3 luni mandatele unui număr de 3 membri ai Comitetului de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) care expirau chiar în ziua respectivă, hotărând că, în cele 3 luni, se vor derula procedurile parlamentare de numire a unor noi membri, aceștia urmând să fie numiți până pe 23 iunie.
urtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea de neconstituționalitate a PSD cu privire la proiectul de lege de modificare amplă a celebrei OUG nr. 114/2018, proiect pe care Guvernul Orban și-a angajat răspunderea în Parlament în decembrie 2019 pentru a înlătura reglementările pe care le considera "nocive" sau chiar "toxice" introduse de fostul Cabinet PSD Dăncilă în sectoare precum energia, băncile sau telecom.
Ministrul Energiei și Economiei, Virgil Popescu, are planuri cu banii care ar urma să fie transferați de la ANRE la ministerul său.”Am propus Guvernului ca cu acești bani să se poată efectua proiecte în zona de energie, proiecte în zona de eficiență energetică și să îi putem folosi și pentru consumatorul vulnerabil, pentru că, tot în cursul anului 2020, vom defini consumatorul vulnerabil și schema de finanțare a acestuia”, spunea Popescu, luna trecută.
Guvernul a eliminat prin ordonanță de urgență suprataxa de 2% din cifra de afaceri anuală datorată ANRE de către companiile din energie și gaze naturale, impusă prin celebra OUG nr. 114/2018. Prima forma a proiectului ordonanței, publicată astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), nu includea și abrogarea suprataxei, aceasta fiind introdusă în draftul de act normativ adoptat de Guvern după ce premierul Ludovic Orban l-a atenționat în acest sens pe ministrul Florin Cîțu.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și-a elaborat și aprobat bugetul pe anul 2020 în baza menținerii suprataxei de 2% din cifra de afaceri anuală a companiilor din energie și gaze naturale, după ce a PSD a atacat la Curtea Constituțională proiectul de lege de modificare a OUG nr. 114/2018 pe care Guvernul Orban și-a asumat răspunderea în Parlament, proiect care includea și abrogarea suprataxei și care, în urma demersului PSD, nu a putut fi promulgat de către președintele Klaus Iohannis, eventuala sa intrare în vigoare fiind amânată cu cel puțin o lună.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat un al treilea proiect de ordin privind sursele proprii de finanțare, după cele două despre care Profit.ro a relatat aici și aici, unul dintre ele stârnind reacția agresivă a premierului Ludovic Orban. Prevederile acestui al treilea proiect au efectul că leagă sută la sută soarta suprataxei de 2% din cifra de afaceri anuală impusă prin OUG nr. 114/2018 industriei de energie și gaze de reușita sau eșecul demersului Guvernului Orban de asumare a răspunderii în Parlament pe un draft de lege ce conține inclusiv abrogarea respectivei suprataxe.
România are în prezent două burse de gaze naturale înregistrate oficial, administrate de BRM și OPCOM, însă doar pe cea a BRM s-au derulat până acum tranzacții. Operatorul estimează că circa 90 TWh de gaze naturale vor fi tranzacționate la BRM în acest an, adică 75% din consumul la nivel național. În 2017, procentul a fost de 56% din consum, respectiv o cantitate de 67,7 TWh.
Pentru refuzul racordării de noi clienți și al finanțării lucrărilor necesare, operatorii vor risca inițial amenzi între 8.000 și 200.000 lei. Dacă se vor încăpățâna să refuze în continuare, amenda va urca la 1% - 5% din cifra de afaceri, iar ulterior operatorii recalcitranți vor fi excluși de la procedurile de atribuire de noi licențe în domeniu.
Vechile nominalizări au fost respinse de plenurile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, la inițiativa PSD, pe 26 aprilie, pe motiv că au fost făcute pe vremea fostului legislativ și că, între timp, unii dintre cei propuși ca membri în Comitetul de Reglementare al ANRE s-au retras, fiind organizată o nouă procedură de selecție.